Policlinica abstraca de Administrare a Durerii Divine

vineri, 8 mai 2009

Intrinsec descult


Dureri monstruase, ale chinului faceri
In chinuri degenerate il scalzi pe pruncul condamnat
Inocenta bizara si neinchipuita in neguri
Fara speranta,ramane etern damnat
In a ploii margini infinite ne scurgem noroiosi si acri
Sperand intr-o speranta neagra si mucegaita
In degradarea amara a seninului innourat
Sperand intr-o existenta nenorocita
Racaim viziunea insorita a acelui maine asfixiat
Fara aer ne intindem fiinta pentru a lega fiinta cu nefiinta
Satan al suferintei abia ne mai inghite
Acum in ceasul "care este"Cu neomodernism ne hranim foamea
Ne gandim la cate cuvinte?
Pentru a sfintii pe cei a caror parfum itzi strepezesc simturile.

Alba naluca a intunericului
Ca un calator fantomatic ma lovesti
Pentru ca ceea ce nu poti sa-i faci lui
Nu poti nici sa povestesti
Dorinti descompuse in mii de sperante
Pentru a roi naucitor prin existente efemere
Prin lagune disperante
Toate cele ce sunt, sunt himere
Reale palpabile, tangibile
Dar nerealizabile si astfel doar himere
Pline subsoluri de rozatoare
Ce ziua mantuirii asteapta
Potop de stele cazatoare
Parjol ceresc si judecata dreapta
Ziua nefiintei ne asteapta.