Policlinica abstraca de Administrare a Durerii Divine

miercuri, 21 ianuarie 2009

Interviu cu mine insumi


Inimaginabil si de nicaieri aparut dar de peste tot invaluit ,invaluire incetosata de a cetii imbratisare suava ., lumina portocalie infumurata de pe o strada mult prea biciuita si scuipata.
Undeva la un etaj aflat undeva intre etajul de dedesupt si cel de deasupra inexistent de alfel.Geam hmmmm geam, tablou al unei strazi portocalii, rame de lemn scorojite de trecerea timpului care din pacate a trecut mult prea mult, adiere a brizei de afara care trece oricum prin geamul icapabil de a fixa ceva in afara de o priveliste de nu prea sus a jocului de lumini si a cladirilor batranului dar genialului oras .......Operdea ce acopera jumate de geam , o perdea galbena de prea mult fum imbibat in ea , mult prea mult fum ,fum ce a devenit atmosfera obisnuita a camerei ... multe mucuri de tigarastrivite in diferite recipiente din camera inghesuita mult prea mica mult prea mica . O camera de o animita dimensiune , pat , dulap , var de un albastrui verzui scorojit in colturi patat cu cerneala si pete de cafea in anumite puncte aproape prestabilite ale peretilor si peste tot pe pereti poze .Poze acolo poze dincolo ,poze in fata, poze in spate , poze in lateral , deasupra ...tavan . aer de istorie un aer cu ecou din diferite perioade istorice nefaste climei din camera , o anumita aura, un anumit trend retro .
Singurul lucru care salveaza este urma de tehnologie sau macar tehnologia abundenta dar depasita de un anumit numar de timp .
In tot acest decor ca pentru un show comic de televiziune decat locatariii, unicii locatari ai unei camarute exagerat de mica dar extrem de incapatoare. Aici p puntea de comanda a navei interstelare de fapt in centrul de operatiuni a tot ceea ce se intampla aici devine interesant comic de un mov oribil existential dar modificat genetic nematerializat in ceea ce este nematerializa aici unde opera creatiei este in plina desfasurare avand parca un geniu aproape malefic ce orchestreaza o comedie intangibila incontrolabila . Stapan al nebuniei despot al insanitatii acolo este opiumul creatiei care impanzeste .......
Este adevarat ca........?
ce? ce?
In opinia dumneavoastra..../?
Cum?
De ce sunt aici care este scopul a ceea ce oho,oho este oare real ceea ce vreau sa vad sau imi inchipui ... ii bun , ii bun , cum cum ? oare de ce ma chinuie dar probabilitatea de a ma plictisi numai o data la 10 secunde creste o data la 15 secunde devine foarte clar ca ka si intervalul de timp dintre plictiseli creste ..... Ce? La ce dracu ma gandeam .... am uitat ...Ce-am uitat ? A la ce ma gandeam , nu mai stiu in fine eventual instinctual imi dau seama ce trebuie facut ce trebuie adaugat si ce trebuie distrus hahahahaha Ce? aaaaaa draci iar am uitat , ba si era asa genial la ce ma gandeam vai frate la ce? la ce? la ce? La Teodor? Oare Teodor ce mai face , sunt oare copii multumiti de el ? Il saluta de fiecare data oooooooooooooooooooooooooo oooooooo ooooooooooo ooooooo ooooooooo ooooooo

luni, 19 ianuarie 2009

Infofer


Ce dracu ? Cum naiba ? de ce dracu , naiba . De ce naiba dracu . ce lovim-as cu capu de ceva obiect dur indefinibil pentru ami sfarama si bruma de rezistenta ce inca mi-a mai ramas , bruma de indaratnicie ce mi-a mai ramas si care intradevar imi da un sentiment necugetat de siguranta si incredere. Nu vreau dar accept, nu imi doresc dar vreau , sunt incapatinat dar nu ma impotrivesc . Sugestiv dar recalcitrant argument ruginiu ce nu convinge nesiguranta sa abordeze incredibilul direct . Ruginiu, atat de ruginiu , atat de straniu si atat de uzat . monstru necugetat , bestie negandita , secret imputit inchis in incapere 1/1 , closet existential al istorie pagano-comuniste , urina de dictator peste tot miros dizgratios si intamplari non-tangibile ingropate intr-o istorie ce nu ne implica ce nu ne flateaza dar nici nu ne reneaga.Ne-ar imbratisa ne-ar mangaia ne-ar adopta daca noi ca niste copii odiosi nu am respingeo nu am renega-o . Ne-ar acoperi cu sarutari monstru metalic ruginiu ce vrea sa ne pastreze ce vrea sa ne imbratisezi vechi vestigiu antic al vechilor amintiri ce nu ne apartin noua ce ca niste dinozauri imensi si imobili ne sunt auto asumati pentru a lupta cu ei pentru a ne debarasa de poveri ce oricum nu ne apartin . Metalic ruginiu , motiv de bucurie motiv de intristare motiv de flagelare , motiv de intristare. urias de geata ce scartii in surdina ce lumea t ignora ce lumea te accepta.Oda e pierduta dar oda se inchina tie gigant freneti tren al deznadejdii .
Rosu ruginiu destinul e hazliu monstru imbatranit , blestem blestem blestem , urlu ,tip si strig blamez si calomniez traznit in revelatie de-a vechiului obisnuinta de-a imunitatii rezistenta , de-a cedarii inrobire de-a nesupunerii inchinare .
Metalic fior ce disperat se pierde in noianul curentilor iscati de trecerea ta . Blamez aceasta nesubordonare careia subsriu inchinand omagiu vesnic nerecunoscut C alului F ara R agaz.

duminică, 18 ianuarie 2009

Contencios "Subincostient"


Codul durerii, codul tacerii, codul ignorantei si tot felul de alte coduri mai mult sau mai putin inutile , lipsibile de orice interes pentru a incerca o mobilizare societala o impiedicare a colapsului moral a intregii structuri autoreglatoare , autodevoratoare , autoreparatoare a societaii . da avem de-a face cu ceea ce nu se poate numi logica ci o definitie a logicii care ii da logica logicii , o marturie a absurdului care trece dincolo de conceptia unui simplu maturator de strada ajungand in ceea ce ar putea fi interpretat drept nebunie drept inconstienta si nepasare , insa care lasand la o parte orice norma valabila, existenta isi accepta, sustine si alimenteaza originalitatea a ceea ce ar putea deveni banal , mult prea plictisitor pentru a mai avea vre-o relevanta existenta acelei norme bantuita de fantoma propriei inexistente.
Nebunie ca o deculpabilizare o dezvinovatire sau indiferenta care nu duce la paroxism datorita nivelului ridicat de deconectare si poate de impartialitate de deconstructivism. Apeland la metode neoficiale clasificate drept secrete de care nimeni nu aduce aminte in nici o discutie in nici o lucrare stintifica dar asumate empiric fara a avea insa habar de existenta acestor metode poate brutale poate diplomatice poate de descifrare a ininteligibilului a calamburului existential .
Se i-au in considerare mai multe variante insa la acest nivel superficial ,variante care nu ar avea fectul scontat sau asteptat nici in caz de cataclism existential major de aceea rolul genial al nebunului societal caruia nimeni nu-i recunoaste meritele si va fi vazut ca o banala entitate fara prea multe calitati devine unul esential si nu neaparat conspirativ avand posibilitatea sa-si exercite prerogativele de nebun la vedere fara a fi banuit macar de ceea ce ar trebui banuit .
In cuvinte ma scurte exprimat totul ajunge la concluzia ca oricat de greu de inteles si mai ales de aplicat sunt mormele societatii intr-o perioada a excentricitatii de factura retarda de nesupunere intr-un mod total indobitocit care nu tine seama de nici o norma de eleganta si se scufunda intr-un jeg abominabil insa ignorat de o vasta majoritate care s-ar baga cu creierii inainte pana si i-ar pierde pe undeva pe drum sau in fine nu mai conteaza , nu mai are nici o valoare ceea ce oricum nu va fi inteles , ceea ce va fi ignorat daca nu chiar blamat si injosit pana la punctul in care insasi dreptatea si orice alta valoare care tine disperat cu dintii de o prestanta morala inalta va fi scufundata in acelasi jeg furibund ce capata valente de gaura neagra sau poate de gunoierul neiertator al societatii. Un gunoier care imprastie gunoaiele si matura curatenia asfel incat raportandune la un nivel spiritual care trece de aparenta de piosenie fluturata obsesiv in fata noastra intelegem ca acolo unde ne duce curentul nu vrem sa ajungem nu ne dorim ba chiar dimpotriva putin am merge in partea opusa acolo unde probabil ca am ajunge fara prea multe costuri sponsorizati fiind de cel putin 2000 de ani de experiente de istorii de greseli si succese si de inca foarte multi ani de de existenta ca entitati vietuitoare a vietii in sine .

Teodor s-a intors cupiii. Cum ziceti? sarna' nenea Teodor Teodor TeodorTeodor Teodor ..........

luni, 8 decembrie 2008

Comentarii stupide sau poate dezvaluiri incendiare


Portie de ciocolata cu ardei iute sau numai ardei iute sec sau ambele fara a gusta insa din nici una ca de doar ciocolata nu face bine la ficat iar ardeiul te strica la stomac .In fine cu aceeasi ciupitura declaram ritual ca avem nevoie de un bici poate unul parabici sa fim siguri ca nu ne trasneste ca doar locul actiunii ii unul static ba chiar legabil si anume cu biciul de pat sau catuse in functie de preferinte .Acum mi s-a adus la cunostinta si stiu ceea ce nu as fi vrut si nu ma influenteaza nici nu-mi modifica calitatea vietiii.
Oricum avem ciocolata cu ardei iute asa cum trebuie sa ai de sarbatori caci "vin sarbatorile .Vin sarbatorile.Vin sarbatorile.Vin sarbatorile. Sete de viata?Bea acum apa chiar numai de sarbatori la superoferta 1litru la pret de 2.De ras de plans ,tragic si comic dureros ,placut chinuri lautrice nesteptate, neprevazute cu un plan de reabilitare pe termen indelungat si tratament auditiv cu sirop de tuse ceea ce ne duce cu gandul total in alta parte facandu-ne sa uitam tema principala si sa ne ingrijoram motivat pe alte subiecte la fel de fierbinti si la fel sacadante la fel de halucinante la fel de delirante.groapa cu mocirla existentiala in care ne scaldam pentru a fi mult mai curati pentru a ne simti integrati in trendul momentului , cadouri, multe cadouri, cadouri pentru toti intr-o existenta manelizanta ducand o lupta de gherila impotriva sistemului , absurd ,foarte absurd ,aberant de absurd ,delirant de absurd ,cadourile raman sau trec se duc asteptand sa existe din nou sub o forma mult mai inalta intr-o reincarnare a cadourilor intr-o sfera de puritate maxima fara nici un fel de contaminare a vreunui fel de trend de directie de gandire prea postmoderna pentru a gasai ceva nobil ceva laudabil ceva ,orice .
Regurgitand,reinghitind uitandu-ne spre lumina pentru a vedea intunericul , sunt ei acolo? Ne asteapta ei acolo? Suntem noi aici ?Suntem noi acolo? este de ajuns sa gandesti pentru a exista? Cred ca problema poate fi pusa si in alt mod ,adica pur si simplu "exist fara sa rationez "imi reduc din calitati pentru a mi se ingadui sa exist sa ma desfasor ., Gandesc? Hmmm aproape hazliu aproape ca m-am lasat pacalit , nu poate fi adevarat ,de ce ?De ce ar fi adevarat nu mai curand am ajunge la concluzia ca unii dintre noi gandesc dar foarte putini deci ei exista cu adevarat iar ceilalti sunt doar pacaliti ca exista ?
Minciuna la scara globala minciuna in masa manipulare sanzationala cu cat mai multi cu atat mai bine caci creste confortul celor putini cei ce chiar exista cei ce gandesc sau gandeau numai ca au uitat sa gandeasca , au luat aceasta vorba drept un adevar absolut drept ceva incontestabil , devenim penibili batem la portile nebuniei si nu ni se deschide ,cadouri multe cadouri , cadouri simbolice , panglicute si hartii frumos colorate miciuni frumos ambalate , frumos colorate scump vandute dar cu satisfatie despachetate si inghitite , foame de neadevar greu potolibila suferim de infometare nu ne mai ajunge neadevarul vrem mai mult da da da mai mult ,mai mult, mai mult , mai mult mai scump ,mai scump mai scump mai neadevarat , mai neadevarat, mai neadevarat vrem un neadevar de calitate superioara la anumite standarde un neadevar simplu nu ne ajunge , cat mai complex ,cat mai complex, cat mai complex.
Oare ?.....Oare?.....Oare? beculete? Evident beculete, multe beculete ,multe multe beculete . Beculete multicolore multe,multe . Da Da Da asa asa asa ....sau? Nuuu....Nuuuu .... nu cred ,nu ar trebui sa fie asa . Balonase? Multe balonase ? Da multe balonase , balonase mici balonase mari balonase pentru toti , tot felul de balonase si multe multe cadouri .
Bici, ciocolata cu ardei paratrasnete piulite ,biciclete si tot felul de porcariii, grohaioala pentru toti avnat si speranta macel si distrugere ,divinitate tot felul de divinitati , tot felul de draci si inca mai este posibil ,si inca se mai poate mult, mult, mult da avem capacitati mocirlistice mari ,putem si reusim cand vine vorba de gunoi sunte eficienti cand auzim de gunoi devenim mult mai activi brusc putem ,brusc suntem in stare gunoi gunoi gunoi univers de gunoi peren ,mult gunoi vrem gunoi avem nevoie de gunoi da da da daaaaaaaaaaaa.

sâmbătă, 29 noiembrie 2008

Potiunea delirului (din seria stropul de nebunie)


Ei da a trecut ceva timp din infinitatea momentelor ,ceva timp sau poate doar o clipa sau poate deloc,undeva blocati in nebunie in insanitate cu vorbe shoade dar fara inteles semantic inteligibil .
Am revenit sau poate am fost tot timpul aici sau poate am defilat purtand stindardul neantului in alta parte undeva unde invizibilitatea este ceva normal, indivizii salutandu-se fara ca macar sa isi poata simti prezenta sau sa stie pe cine saluta, intr-un univers prietenos in care timpul nu se scurge ,nu trece ci se acumuleaza ,devine din ce in ce mai mult transformandu-se in eternitate, transformandu-se in voluptate devenind o scuza pentru nebunie ,avand ca unic scop uitatea.
Greu de inteles, greu de exprimat , greu de definit , greu de existat greu de fiintat insa gratis de trait , am revenit ce mai conteaza ? Ce ne mai intereseaza cand momentul prescurtarii,momentul poreclirii a trecut sau s-a acumulat in oceanul momentelor si a inghetat in noianul exprimarilor stereotipice enervante si de neinteles . De neinteles se poate itelege de inteles se poate neintelege in abisurile luminoase se ajunge si ca intr-un tur turistico-cacofonic ajungem sa realizam ca pentru existenta momentele se intrerup existenta se intrerupe sau nu se mai distribuie pe la magazinele de existenta ci pur si simplu nu mai exista ,dar momentele continua sa se scurga sa se prelinga in acel lac de acumulare al momentelor.
Tragic, hilar si de neobservat, neimportant, insignifiant gigant al sentimentelor existenta efemera , idee de puritate , o tu cel ce nu pricepi de ce dar intelegi tot ,o tu cel ce poate ai vrut sa creezi si ti-ai scapat plastilina in canal, creatia ta fiind inca neterminata o tu acest zeu ce nu-si poate ajunge creatia printre barele capacului de protectie al canalului creatia nu mai poate fi schimbata ea deja fiind creata o tu dumnezeu al neputinciosilor azilul de nebuni te asteapta pentru ca disperarea asteptarii te scoate din firi in eternitatea ta . O tu cel ce te uiti neputincios la creatia ta neterminata care este controlata acum de cel ce necurat este ,HAHAHAHAHA, infiorator ,tragic pentru tine, o tu neputinciosule HAHAHAHAHA .
Unde acolo unde nu se poate printre zabrelele nebuniei printre arhetipurile arhaic regionale acolo unde moartea este vesela si in acelasi timp motiv de bucurie unde numarul conteaza mai mult decat calitatea intr-un infern inca neinteles in existenta si unde spiritul asista la propia inmormantare pentru asi plange de mila, acolo pe taramul contrariiilor avand o portie exagerata de nebubie in farfurie si mancand cu nesat din acel terci exagerat de dulce al nebuniei acolo acolo acolo....... da ce-i faci ma ce dracu ai inebunit ala merge in alta parte ce .. nu mai stii , prost te-o mai facut mata , tinerii din ziua de azi ba nu-s in stare de nimic ,draci ca p vremea lu impuscatu era altfel ba aveai siguranta......... aku Teodor trebuie sa plece dar o sa se intoarca , bineeee copiiii?
DA DA DA DA HAHAHAHAHAHAHAHAHAHAH

sâmbătă, 4 octombrie 2008

Dedicatie furibunda momentului obscen


Tot ce vreau sa zic ,tot ce vreau sa exprim, toata mocirla de o inghit toate scuturile ce ma protejeaza tot ce pot sa suport si inca mult mai mult, putin ma afecteaza, putin ma deranjeaza ca si cum cineva m-ar obliga prin tot felul de obstacole sa-mi schimb directia inspre unde se doreste inspre unde m-ar putea ghida noua directie. Insa ignorand tot ca un submarin ce nu ar putea sa se intersecteze cu un autocamion,deviind toata enegia in scuturi si pastrand directia spre necunoscutul mult mai palpitant imi pregatesc apararea pe un teritoriu inamic incercand sa raman camuflat insa in acelasi timp sub foc intens.
Dedicand toata aceasta polologhie ,orice ar insemna ce tocmai am zis momentului obscen si obscenitatii insesi , criticand intr-o defensiva camuflata astept momentul oportun , atunci cand nu vor mai conta prejudecatile si valorile interioare prestabilite ,induse de un sistem citez:"ticalosit" am inchieat citatul,cu un puternic accent de conservatorism unde totul e acceptat dar acelasi tot este criticat intens pana la punctul in care totul se adapteaza la tipicul ce nu poate fi incalcat deloc, simpla incalcare simpla originalitate aducandu-ti blamarea si condamnarea pe vecie.
Dedicand aceasta dedicatie celor ce nu se simt inclusi in nici o dedicatie dar neincluzand-ui pe aceia ce nu isi dau seama cat de mult ii vizeaza aceasta dedicatie, multumindu-le tuturor dar avand rezerve in ceea ce priveste complimentele , duduind de debordanta si neavand nimic in comun cu orice ,aducand nimicul acolo unde nu poate exista vid ajungand la limita superioara de suportabilitate a existentei si calmand apele deja calme aparent imi continui calatoria pe acea nava interstelara a ultimei generatii, a ultimei salvari, netulburat, neafectat neavand o tinta precisa hoinarind la intamplare cu scop bine definit si sub un tir intens .
Dedicand inca odata tot ceea ce mai poate fi dedicat prin dedicatie intr-un spirit civic iesit din comun si asteptand in continuare numai cu scuturile operationale .




In aspteptarea nimicului pt ca acolo unde nimic nu e si vidul are probleme cu inexistenta.

luni, 15 septembrie 2008

Despre viata de apoi


Vreau sa imi expim si eu o parere daca mi se permite,daca am voie sa deschid si eu subiectul.Poate deranjez insa in nebunia mea ar trebui sa spun ,ar trebui sa vorbesc despre ceea ce vreau sa spun ,sa ajung neconditionat la acel adevar binefacator,salvator sau poate destructiv.Am nevoie de incurajari ,am nevoie de sprijin, solicit neconditionat sprijin.
Vreau afara,vreau in exterior,doresc nemarginire in cadrul uni spatiu bine definit,doresc siguranta infinitului doresc statornicia inexistentei si vreau sa ascult agitatia linistei. Totusi stiu ca acolo imposibilitatea domneste ca o regina a suferintei a inexistentei a ceea ce nu ar putea fi inteles si explicat. Dorinta macina incet vointa iar speranta moare inaintea tuturor acolo unde totul este perfect dar imperfectiunea este scopul perfectiunii iar frumosul nu poate fi perceput existand un echilibru neutru de neinteles, de neconceput.
Poate din acest motiv norii sunt cateodata gri iar cu alte ocazii albi , ei vor dar se prabusesc in neputinta potopind totul luand cu ei toate visele ce nu au avut timp sa se indeplineasca, stergand cu buretele uitarii orice amintire, orice clipa frumoasa ,stingand soarele cu umezeala lor de gheata, dogorind inghet peste toata caldura .
Maini reci , scenariu dramatic neinchegat in litere, cuvinte, propozitii, fraze ci slab deslusit in ceata vaga a ceea ce aproape poate fi denumit taram, insa nu-i putem spune regiune.Taram ce abia poate fi deslusit abia banuit , este acceptat si nicidecum nu este negat pentru ca negarea inseamna condamnare vesnica inseamna orbire si riscuri asumate prosteste aproape copilareste. Ratiunea iti zice ca asa este bine dar nu-ti ofera argumente tu trebuie doar sa crezi si va fi bine, ti se garanteaza ceea ce nu este sigur ti se vand gogosi plini cu crema de indoiala insa atat de atragatoroare ca savoare cafelei calde .
Frig si atat de glacial vesmant existential si o parere inca neexprimata poate o cantitate putin mai mare ,toate amestecate in acelasi recipient infinit si neinteles.